Mi-am dorit foarte mult sa evadez din orasul asta.
Si acum...cand mai sunt 3, 4 luni pana la punctul zero.
Punct in care trecutul se va rupe abrupt.
Punct in care un vis poate deveni mai palpabil , mai aproape de ceea ce am vrut.
si totusi..acum...in momentul de fata cand simt mirosul reusitei in fata, imi e greu sa zambesc, imi e greu sa il impartasesc, imi e greu sa ma bucur de el.
si totusi ma napadeste frica ca ar putea exista o farama de esec.
dar...
"da-mi un motiv bun si posibilitatile sunt infinte"...imi murmara un gand prin vene.
Un comentariu:
Doar asteapta-l. Continua sa astepti momentul ala pe care l-ai asteptat si pana acum. Nu-l distruge gandindu-te la el, imaginandu-ti-l, pt ca, in mod sigur, nu va fi deloc asa cum incerci tu sa-l vrei sau sa ti-l inchipui. Pastreaza-ti asteptarea si permite-ti sa fii surprins ca sa nu fii dezamagit. :)
Trimiteți un comentariu