niciodata, cred.

cand fost-a tacerea mai apriga decat ni s-a infatisat acum cateva zile?
niciodata, cred.

mi-a dat senzatia ca am fi doi aici. eram naiv! taceam?
asta asa e, nici lunile nu se mai intersecteaza. prefera sa se ignore, lasand un gol intre ele.
da, acolo m-am oprit eu. nici timpul nu ma stia, era ca si cum nici nu as fi existat.

niciodata.


si lucrurile treceau pe langa mine, ca intr-o iluzie dintr-aia de duzina, desprinsa dintr-un film insipid, avid de culoare. imi amintesc ... ma amuzam teribil scotand cate un deget pe ferestrele vidului. dar nu ma vedeau.
niciodata.


asa ca m-am hotarat sa mor.
si am iesit, cautand un alt gol pe care sa-l umplu.

si nu reuseam sa mai mor, nici sa ma intorc in golul meu.
cred ca mi-am uitat si buzele acolo
...
.. sau le-am pierdut ... nici nu mai stiu. oricum, tot liniste e. afurisit de apriga.

un strop de ironie

Chiar mi se pare al naibii de ciudat.
Mi-am dorit foarte mult sa evadez din orasul asta.
Si acum...cand mai sunt 3, 4 luni pana la punctul zero.
Punct in care trecutul se va rupe abrupt.
Punct in care un vis poate deveni mai palpabil , mai aproape de ceea ce am vrut.
si totusi..acum...in momentul de fata cand simt mirosul reusitei in fata, imi e greu sa zambesc, imi e greu sa il impartasesc, imi e greu sa ma bucur de el.
si totusi ma napadeste frica ca ar putea exista o farama de esec.
dar...
"da-mi un motiv bun si posibilitatile sunt infinte"...imi murmara un gand prin vene.

.

am citit undeva ca "moartea e o diferenta de ton, insa pentru cei pregatiti, doar o diferenta de semiton."

si am fost gata sa zambesc.

m-am oprit la timp.

preparing...

Informatii...cuvinte venite in avalansa.
Uneori ma simt complesit de ele, uneori incerc sa le filtrez si sa le acord prioritate.
Uneori, defapt nu uneori, mereu vreau sa fiu un pic cu un pas inaintea celorlalti, sa reusesc unde altii nu au reusit sau macar sa incerc si sa aglomerez gloata aia de oameni care nu au reusit.
Nu ma intereseaza...sau ma intereseaza prea putine lucruri.
desi uneori ma simt dezamagit.
parca am luat prea multe suturi, si poate ca atitudinea mea atrage suturi.
"N-am nevoie de voi ,nici voi de mine si poate .."

Nu ma intereseaza daca sunt confuz, nu ma intereseaza sa fiu inteles.
Nu ma intereseaza daca ideile mele nu sunt intelese, nu ma intereseaza daca lucrurile sunt spuse pe jumatate.

o sa fie liniste...
o sa fie...
o sa...
o...
...