imi e greu sa imi strang toate gandurile la un loc acum...simt cum se imprastie fara ca eu sa am puterea macar sa le ating.
incerc...simt cum incerc...dar cred ca uneori nu e destul..sau poate nu e timpul sa incerc. si totul incepe caramida cu caramida parca sa se naruie...
poate doar e un gand zbuciumat prins si el de o bucata de coada...sa pot sa am de ce sa ma agat.
simt cum demonii din mine incep sa muste din bucata de suflet...cum incepe iar o lupta, iar un razboi...poate iar o infrangere.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
nothing really ends...
depinde...multe lucruri isi schimba forma...si apoi esenta...si pur si simplu nu mai poti lupta pentru ele...cand ceea pentru ce luptai nu mai exista...
Trimiteți un comentariu